Cyberpunk in Moda – Partea a III a

Cyberpunk este prezent și în modă, ca un amalgam de multe alte stiluri.
Sunt îmbinate elemente science fiction, Cyber, Goth, Rave,– elemente ce țin de creativitatea fiecărui artist în sine.

Stilul Cyberpunk iese în evidenta prin accesoriile, bijuteriile pline de originalitate, prin unicitate, prin piese extravagante, materiale artificiale.
Parul Cyberpunk iese practice primul în evidenta datorită  extensiilor KaneKalon în nuanțe contrastante cu treceri bruște de roz aprins, culori neon si negru intens, a extensiilor in forme ciudate de cabluri colorate, apoi cizmele cu tințe, haine de piele, motoare modificate in stil “cyber”, piercing-uri si bijuterii masive metalice în combinație cu dantela neagra, piele si accesorii electronice, numite chiar si piese “post-moderne”, haine “rupte”, genți “baggie” – încăpătoare…

Bijuteriile mele sunt realizate prin imbinarea stilurilor Cyber cu Steampunk, usor clasic, usor techno, usor intoarse pe dos; deoarece daca vedem cum functioneaza mecanismul interior, vom intelege si cum \”traieste\” obiectul in sine.

Elementele expuse, piese metalice, din cupru, rotite de ceasuri vechi, de diferite dimensiuni împodobesc cu mandrie si teama pietre de jad de munte, accesorii metalice filigranate (surprize din buticul Cristinei), imbinate de asemenea cu bucăți din lemn pirogravat (“Bionic Girl”) sau chiar si ceramica pictata (“Electric Cyberpunk Guitar”).
Colierul romantic si drag mie ramane “The Heart Key”, o cheita placata cu aur roz, cadou din buticul Cristinei, accesorizata cu dantela neagra in spiritul boem – Steampunk al unei Epoci Victoriene.

Colier by ArtJokey

Revendicandu-si dreptul catre libertate, colierul digitalizat cu display de telefon mobil spune cum povestea tehnologiei a capatat contur in Era Cyberpunk.
Si cea din urma dar nu si ultima vine bratara “Amanita”, aflandu-se la limita dintre Steampunk si Cyberpunk, imbinand elemente de inspiratie a jocurilor RPG. Am vrut sa se numeasca “Amanita” deoarece am realizat-o sub influenta lui Amanita Design sau Machinarium … Samorost, cateva joculete inteligente de care m-am “indragostit”.

Asadar, in timp ce Cyberpunk este un fenomen, o contracultura, Steampunk-ul este o subcultura, este un sub-gen aparut ca reactie asupra Cyberpunk-ului.
Cyberpunk are multe subgenuri retro-futuristice, cum ar fi Atompunk (Cernobil), Clockpunk (da Vinci – Renastere), Dieselpunk (perioada interbelica si Cel de-al Doilea Razboi Mondial), Steampunk (Era Victoriana), Biopunk, Nanopunk (post-cyberpunk, modificari genetice), Elfpunk (genuri fantastice urbane), Mithpunk (fictiuni mitice), Splatterpunk (fictiuni horror)….si multe alte subgenuri care vor continua sa se dezvolte din Cyberpunk.

Steampunk este sub-cultura cea mai pronuntata, poate cea mai iubita datorita stilului si atmosferei placute imprumutate din Epoca Victoriana. Steampunk-ul combina viziunea trista, “noir” a Cyberpunk-ului asupra lumii cu tehnologia anacronica.
Steampunk reprezinta o lume in care atmosfera Victoriana a secolului XIX se imbina fantastic cu iluziile secolului XXI.
In timp ce Cyberpunk ne introduce in acea lume distopica, Steampunk-ul are o directie mai mult utopica.

Cei care au popularizat Steampunk-ul l-au si transformat ulterior intr-un adevarat gen SF, un fenomen fantastic, mai mult decat virtual. Acesti scriitori remarcabili sunt, dintre multi altii, William Gibson in colaborare cu Bruce Sterling – “The Difference Engine”, Alan Moore si benzile sale desenate “Watchmen”, “V for Vendetta”…
Iubitorii de Steampunk adopta acest stil prin estetica in moda, in decorarea obiectelor personale, a bijuteriilor si chiar a locuintei, cu diferite utilaje si piese inutile, substanţe şi tehnici variate, materiale invechite, ruginite, bucati de fier…
Steampunk imbina sensibilitatea cu tehnologia, in moda sintetizeaza stilul punk, goth si etnic, industrial.

Deși au multe puncte în comun, Steampunk-ul și Cyberpunk-ul se deosebesc prin viziunea lor referitoare la prezent. Steampunk vede un prezent în care predomina aerul Victorian, însă păstrează și importanța mașinăriilor și a forței aburului. Pe când Cyberpunk vede un prezent destructurat de un viitor hipertehnologizat, consumat cu totul de informații și control.

Spre deosebire de Steampunk, ce are in vedere convietuirea omului cu masina, Cyberpunk creaza cyborg – omul-masina. Acesta fiind o fiinta robotizata, cu tesuturi umane, sau a carui viata depinde de tehnologie. Insa aceste idei SF pot fi cateva indicii ale psihologiei omului modern: dorinta de a trai veșnic și de a avea putere suprema.

Filozoful Gilles Deleuze ne aduce la cunostinta diferenta dintre o copie (clona) si simulacru, “originalul sau realul contine in sine posibilitatea simularii, astfel incat simulacrul inseamna deopotriva original sau simulare si simulare sau copie”, iar virtualitatea implica multitudine de actualizari posibile.

Atunci când realitatea și virtualitatea sunt proiectate în rețeaua inter-comercialilor abisale, relația lor devine ambigua, astfel încât legile cronotopice se vad spulberate într-un melanj de viteze contradictorii.
O posibila ieșire din acest cerc al ciberneticii și al ideologiilor decorporalizarii ar fi corelarea experientei pragmatice, realiste  cu trăirile fenomenologice, perceptate în spațiu.

Bibliografie:
* T. Jordan – \”The culture and politics of cyberspace and the Internet\”
* Bruce Bethke – \”Cyberpunk\” – http://www.brucebethke.com/
* William Gibson – \”Neuromantul\”/\”Count Zero\”/\”Virtual Light\”
* Ion Manolescu – \”Cum \”gandim\” ceea ce vedem. O abordare cognitivista\”
*Steven Pinker – \”How the mind works\”
* William Gibson&Bruce Sterling – \”The Difference Engine\”